Oraşul Cimişlia în fiecare an este gazda unui festival, aceasta deoarece avem pe cine cinsti şi avem cu cine ne mândri. Anul trecut aplauzele noastre au fost culese de colectivele muzicale din întreaga ţară venite să ne cânte în memoria rapsodului Ion Popuşoi.
Anul aceasta însă, florile şi cuvintele de profund respect au fost destinate dansatorilor, care au ridicat spectatorii în picioare prin puterea infinită a jocului popular. De la nord la sud, artiştii s-au adunat aici, la Cimişlia, unde s-a desfăşurat Festivalul naţional al dansului popular în memoria coregrafului Ion Bazatin.
Ajunsă la a treia ediţie, manifestarea a purtate genericul „Ar fi împlinit 70 de ani”. Maestrul Ion Bazatin a lăsat urme adânci în coregrafia naţională. A fost cel care a dus faima Republicii Moldova şi a oraşului Cimişlia în afara hotarelor ţării. Ansamblurile cărora „le-a dat naştere şi le-a crescut” sunt cunoscute şi acum în toată lumea, chiar dacă artistul nu mai este printre noi. Ansamblul „Hora”, ansamblul „Codru” şi ansamblul „Tinereţea” de la Universitatea Tehnică a Moldovei au colindat lumea „în lung şi-n lat”, ducând vestea despre folclorul moldovenesc departe de rădăcinile acestuia.
Băştinaş al oraşului Cimişlia, Ion Bazatin nu a putut să nu fie comemorat aici, la el acasă. Iată de ce, odată la doi ani, ansamblurile de dansuri din toată republica vin la Cimişlia ca să demonstreze încă odată publicului că tradiţiile şi obiceiurile neamului nostru nu sunt uitate.
La festivalul din acest an au participat 10 ansambluri venite din oraşele Chişinău şi Bălţi, din raioanele Râşcani, Orhei, Cahul, Comrat, Cimişlia şi Basarabeasca. Fiecare colectiv a prezentat specatatorilor o suită de dansuri populare fiind acompaniat de orchestrele proprii.
Programul a fost deschis de gazda acestuia, Ansamblul de dans popular „La izvor”, conducător Ştefan Golovatâî. După care a evoluat ansamblurile „California” şi „Mărunţica”, ambele din raionul Cimişlia, ultimul fiind din satul Selemet.
Despre ele se ştie că au adus ţării noastre multe locuri de frunte, participând la diferite festivaluri, inclusiv internaţionale. Fetele de la „California” au dansat în ritm de „Săltăreaţa”, „Breaza ca la Cimişlia” şi „Transbalcanica”. Spre deosebire de celelalte ansambluri, „California” este compusă numai din fete, însă aceasta nu le împiedică să culeagă aplauzele publicului.
În aceeaşi ordine au urmat şi celelalte ansambluri. Spectatorii nu au avut timp să se distragă deoarece dansul era ca la el acasă.
Oaspeţii de la nord, Ansamblul „Moştenitorii” din Râşcani, au trebuit să facă un drum lung, dar oboseala nu s-a simţit atunci când au aprins jocurile sub picioarele lor. Tot de la nord au fost şi dansatorii de la „Vântuleţ”, care pe bună dreptate îşi merită acest nume. Ei i-au prins la joc până şi pe cei din sală, demonstrând cum se interpretează „Ciuleandra” şi aducând în scenă „Brâul”, un dans elementele căruia au fost moştenite de le maestrul Ion Bazatin.
Deşi a evoluat pentru prima dată, Ansamblul de dans popluar „Cimpoieş” din satul Manta, Cahul, s-a evidenţiat prin felul de a striga şi a bate din picior, aşa cum se şi obişnuieşte la sud. O prestaţie cu totul inedită au avut-o cei de la „Cadângea” din oraşul Comrat. Coloritul hainelor şi elementele de tip găgăuzesc prezente în dansul lor au impresionat pe mulţi. Este şi firesc pentru că dansul este limbajul ascuns al sufletului, iar sufletul omului ascunde cele mai curate şi nobile sentimente.
Sfârşitul încununează opera, după cum bine ştiţi. Aşa a şi fost, deoarece o bună parte din spectatori, fiind de prin anii ’60-70, îi cunosc foarte bine pe cei de la „Hora” şi au aşteptat nerăbdători apariţia acestora în scenă. Ansamblul „Hora” este unul din primele pe care l-a creat şi l-a condus coregraful Ion Bazatin. El a evoluat în America, în multe ţări din Europa: Franţa, Germania, Polonia, Elveţia, Austria, fiind cunoscut chiar şi în Ţara Soarelui- Răsare, în Africa, Cipru.
„Se întâmplă un paradox, nu ştiu de ce, dar suntem cunoscuţi mai mult peste hotare decât în ţară, cine ne-a văzut odată, ne mai cheamă şi ne mai cheamă” a spus Ion Nicov, unul din dansatorii „Horei”.
Ei au prezentat o suită de dansuri, printre care „ Tropăita”, „Cu mândrele”, „ Hora de la Cimişlia”, culese de Ion Bazatin de pe întreg teritoriul ţării noastre.
La final, colectivelor le-au fost oferite diplome şi premii băneşti însoţite de profunde cuvinte de respect şi mulţumire din partea Consiliului raional, Secţiei cultură şi Primăriei oraşului Cimişlia.
Parafrazându-l pe Nicolae Dabija, putem afirma că nasc şi la Cimişlia oameni. Încercăm, prin asemenea festivaluri să menţinem vie cultură poporului nostru cu tot ce are ea mai sfânt.
|