Cazurile de abuzuri asupra jurnaliştilor şi presiuni asupra mass-media din R. Moldova au sporit în anul trecut. În pofida acestui fapt, abuzurile şi presiunile au fost tolerate de instituţiile statului, îndeosebi de către organele de forţă.
În majoritatea cazurilor nu au fost investigate circumstanţele presiunilor, abuzurilor şi intimidărilor comise şi nu au fost pedepsite persoanele vinovate, constată un raport al Centrului Independent de Jurnalism din R. Moldova despre situaţia presei de la noi în anul 2008.
Raportul enumeră toate cazurile întâmplate în anul trecut de pe urma cărora au avut de suferit jurnaliştii şi instituţiile media din R. Moldova. Printre acestea se amintesc exemplele mai multor cameramani şi reporteri agresaţi de către angajaţii instituţiilor de forţă (Vasile Costiuc de la JURNAL TV, Sorina Obreja de la PRO TV etc.), dosarele deschise pe numele unor directori de ziare (Constantin Tănase de la Timpul), presiunile juridice asupra mass-media (sechestrul aplicat pe conturile Jurnalului de Chişinău) etc.
Studiul mai constată că deşi legislaţia în domeniul libertăţii de exprimare din R. Moldova a cunoscut modificări semnificative, unele amendamente la legislaţia existentă şi iniţiative legislative denotă o deviere de la standardele internaţionale, iar accesul la informaţie rămâne nesatisfăcător, statisticile confirmând discrepanţa dintre declaraţiile oficialilor privind importanţa accesului la informaţie şi situaţia reală (sunt frecvente refuzurile, neîntemeiate sau motivate formal, de acces la informaţiile oficiale).
«La începutul anului 2008, preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso diagnostica o involuţie în domeniul libertăţii presei, iar Paolo Berizzi, şeful Secţiei Politică şi Economie din cadrul Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, evidenţia problema aplicării reformelor eficiente în acest domeniu. În mai 2008, Benita Ferrero-Waldner, Comisar European pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate, a recomandat R. Moldova să acorde o atenţie sporită libertăţii mass-media în contextul unui an preelectoral. Iar evenimentele din 2008 au determinat mai multe misiuni diplomatice acreditate la Chişinău să adopte în iulie o poziţie critică şi să manifeste îngrijorare faţă de acţiunile întreprinse de organele de drept împotriva mass-media, iar în noiembrie să solicite, într-o declaraţie comună, autorităţilor moldovene să asigure reflectarea echilibrată de către presă a alegerilor», mai cităm din raportul CIJ.
Experţii Centrului concluzionează că «este de aşteptat ca în anul electoral 2009 situaţia sub aspectul libertăţii presei să se agraveze, autorităţile de stat să comită devieri de la prevederile legislaţiei în domeniul dreptului la informaţie şi al libertăţii de exprimare, iar unele mass-media sa nu respecte codul eticii profesionale».
|